Miciu lu sbirru
Di “Miciu u sbirru” si cunta ca quann’era carusu e si grapìu lu bannu pô cuncorsu di vìggili urbani a Catania, prisintò dumanna, ma, pi causanza di la sò statura – ca la sò autizza non arriva mancu a un metru e sissanta –, vinni scartatu e di tannu ristau fissatu.
- Stringipettu
- Lu stringipettu o reggipettu è n'uggettu ca servi a li fìmmini pi tèniri lu pettu àutu. Iddu è fattu di dui coppi junciuti ntra d'iddi, unni vèninu uspitati li minni dâ fìmmina; ogni coppa veni tirata versu l'àutu pi menzu di na britella e li dui
- Our Airline
- L'Our Airline è la cumpagnìa aèria nazziunali nauruana cu sedi a Distritto d'Yaren. Fà sirvizzi di trasportu agghiri distinazzioni ntirnazziunali di Nauru a la citati di Brisbane (Australia). La sò basi principali è l'Ariuportu Ntirnazziunali di
- Viddanedda
- Mentri ca mi nni jeva pi la chiana
- Curtigghiaru
- Lu curtigghiaru è nu cristianu ca voli sapiri tuttu di tutti e ca si ntrumetti nta tutti li discursi pi fari "curtigghiu". Ssa caticurìa di ndividui è prisenti nta tutti li parti dû munnu
- Turiddu picchì cchiànci
- Stu jocu vinìa fattu principarmenti di li picciriddi. Speci nta la stati, nta li strati e li curtigghi, s'accuminzava a jucari ntô primu pumiriggiu e si cuntinuava pi uri e uri nsinu â sira, finu a quannu li matri chiamàvanu li figghi pi manciari
- Òasi dô Simetu
- La Riserva Naturali "Oasi del Simeto", comu veni dilimitata di lu D.A. di lu 13/3/1984, òccupa na supirfici di quarchi 1850 èttari e si stenni nta la costa pi 8 Km, cu na prufunnità di quarchi 2,3 Km. Lu sò tirritoriu è nzoccu arresta di n'anticu e
- Accadèmia Giuènia di Scienzi Naturali
- L'Accadèmia Giuènia vinni funnata a Catania ntô 1824 di nu gruppu di studiusi ca purtaru avanti nu pruggettu c'avìa statu dû granni naturalista catanisi Giuseppi Gioeni d'Angiò
- Storia di Catania
- Ricustruzzioni di Catania doppu lu tirrimotu dû 1693
- Doppu lu tirrimotu dû 11 di jinnaru 1693, Catania era tutarmenti distruggiuta: “Qui fu Catania” scrìssiru li crunisti di l’èbbica
- Vitturiatu
- Lu vitturiatu era na munita d'argentu emisa duranti la Ripùbbrica Rumana ntô pirìudu ca. 221 a.C. - 170 a.C.. Lu drittu dâ munita ammustrava la testa di Jovi e lu riversu ammustrava la Vittoria ca punìa na curuna ntôn trufeu e câ scrizzioni "ROMA